Ce sunt semnaturile electronice, ce efect juridic au, si cum pot fi folosite pentru a simplifica viata justitiabililor

CLUJ-NAPOCA, CLUJ, ROMANIA, February 6, 2024 /EINPresswire.com/ -- Apariția semnăturilor electronice a marcat o perioadă de incertitudine în drept, datorită lipsei de surse clare și autoritative despre acestea. Multe erori au fost comise de magistrați, avocați și funcționari în interpretarea și utilizarea lor.

Istoria și Evoluția Semnăturilor Electronice
- Semnăturile electronice și criptarea au devenit esențiale odată cu dezvoltarea protocolului HTTPS în 1994.
- Directiva 1999/93/CE și Legea 455/2001 au introdus conceptele informatice în legislația românească, stabilind baza pentru semnăturile electronice și apariția furnizorilor locali de semnături.
- Regulamentul eIDAS (910/2014) a uniformizat tipurile de semnături la nivel european, menținând relevanța reglementărilor locale.

Tipuri de Semnături Electronice și Sigilii Electronice
Exista mai multe tipuri de marcaje juridice care au efectul juridic de a proba identitatea partii care semneaza (sau stampileaza) documentul

Semnături Electronice
- Semnături simple: inclusiv mențiunea semnatarului în document.
- Semnături avansate: identifică semnatarul în mod direct și inechivoc.
- Semnături avansate calificate: identifică semnatarul inechivoc și beneficiază de prezumția de corectitudine, emise de instituții de încredere.

Sigilii Electronice
Asociază documentul cu o entitate juridică, nu cu o persoană fizică, echivalentul electronic al ștampilei, cu relevanță juridică limitată în anumite contexte (ex. traduceri autorizate, autorizații de construcție).

Marcaje Temporale
- Definiție: Marcajele temporale sunt echivalente digitale ale "datei certe", oferind un punct temporal precis și prezumția de corectitudine pentru acțiuni sau documente.
- Echivalență legală: Deși nu sunt direct echivalente cu data certă din punct de vedere legal, sunt considerate a avea aceeași valoare datorită prezumpției de corectitudine și a funcției lor de funcționari publici asimilați.
- Utilizări: Extinderea conceptului de data certă în digital, oferind o alternativă cu cost redus și ușor de implementat pentru anterioritatea documentelor.

Alte Forme de Semnături Electronice
- Regulamentul eIDAS: Nu impune condiții de formă strictă pentru semnături, dar clarifică cele opozabile instituțiilor publice.
- Exemple: Certificatele HTTPS, semnăturile DKIM pentru email-uri, și comunicații criptate precum WhatsApp sau Signal pot fi considerate forme de semnături electronice avansate.

Aspecte Practice și de Interpretare
- **Standarde acceptate**: XAdES, PAdES, CAdES, și ASIC sunt formate standardizate de semnături electronice opozabile instituțiilor publice.
- **Conformitatea semnăturilor**: Există mai multe grade de semnături (B-Level, T-Level, LT-Level, LTA-Level) care oferă diferite niveluri de autenticitate și putere probantă.

Semnătura Electronică ca Acord de Voință
- Diferența față de semnăturile olografe: Semnăturile electronice asigură integritatea documentului, dar nu garantează explicit acordul de voință.
- Clarificarea scopului: Standardele de semnături permit inclusiv clarificarea scopului semnăturii, detaliind acordul de voință și limitele acestuia.

Verificarea Voinței Semnatarului
- Metode: Nu există o metodă unică de verificare, dar contextul documentului și informațiile din semnătură pot indica existența acordului de voință.

Problemele Semnăturilor Electronice și Validitatea Documentelor

Problema "Pozei cu Semnătură"
- Valabilitatea: Imaginile sau "ștampilele" care transcriu date despre semnatar (nume, prenume, data) nu sunt nici obligatorii, nici impuse de regulamentul eIDAS sau standardele semnăturilor electronice.
- Acord de voință: Aceste elemente grafice nu influențează valabilitatea juridică a semnăturii electronice sau acordul de voință al semnatarului, fiind mai degrabă o formă orientativă decât una cu valoare legală clară.

Standardul PAdES și Tipărirea Documentelor
- Semnături invizibile: Documentele PDF pot fi semnate electronic fără a altera vizual documentul prin standardul PAdES, care permite semnături "invizibile".
- Pierderea validării: La tipărire, validarea semnăturii electronice se pierde, deoarece procesul tipăririi nu păstrează informațiile criptografice ale semnăturii, ci doar imaginea acesteia.

Probleme Practice în Registraturi
- Practici îngrijorătoare: Exemplul unei practici unde actele sunt tipărite, confirmate ca fiind conforme cu originalul și apoi șterse din lipsa spațiului pe server, punând în pericol validitatea legală a probelor.
- Consecințe legale: Astfel de practici pot duce la limitarea puterii de probă a copiilor documentelor și chiar la pierderea probelor esențiale în procese, cu posibile efecte grave precum achitarea în cazuri penale din lipsa de probe.

Implicații și Soluții
- Obligația de gestionare a probelor: Instituțiile trebuie să gestioneze cu grijă și responsabilitate probele primite, păstrând integritatea și accesibilitatea acestora pentru a asigura dreptatea și corectitudinea proceselor legale.
- Risc de manipulare a probelor: În cazuri penale, ștergerea probelor poate echivala cu obstrucționarea justiției, ridicând întrebări serioase despre integritatea și eficiența sistemului judiciar în gestionarea digitală a documentelor.

Acest articol este bazat pe ghidul redactat de Incorpo.ro despre semnaturile electronice. Daca te intereseaza sa iti inregistrezi o firma in Romania, acestia ofera si servicii de acest gen.

Stefan-Lucian Deleanu
INCORPORO S.R.L.
office@incorpo.ro
Visit us on social media:
Facebook
LinkedIn
YouTube